Ganduri de la tata – partea 2

Familiile de catolici cu pamant mai mult sau mai putin, prin munca si iar munca, isi duceauxxx
In acest satuc atat de mic si izolat erau buni meseriasi in toate. Era o familie cu pamant putin dar sotia lui era o buna croitoreasa, executa paltaloni din postav gros, la fel sumanul pentru iarna.
O alta familie, cumnatul lui tata era un bun cizmar, avea calapoade, executa de la opinci pana la bocanci, pantofi, reparatii, totul executat manual si i-a invatat si pe copii lui aceasta meserie.
O alta familie (Hol) mai putin instaritadar crestea oi si vite, copilul lor cel mai mare nu stiu de unde, a invatat, executa usi, ferestre, totul manual, fiind casatori si avand casa aratoasa, frumoasa.
Inca doua familii in care si bunicul meu dupa mama, erau buni fierari, potcovari; executau balamale pentru portile grele, avea si asa zis atelier de fierarie, intr-un sopron deschis nicovala, ciocan si alte scuse si in special foale actionate manual cu doua capace de lemn legate cu un burduf de piele, sufla aer peste carbuni, mangal din lemn pentru incalzirea (inrosirea) bucatilor de metal, pentru a fi prelucrate (forxxxx) manual pe nicovala.
Astfel bunicul meu facea de la potcoave pana la carute, de la xxxx prelucra lemnul necesar pentru roti, obada, spite, butucul rotiim structura de lemn pentru rotile din fata spate ale carutei, cu manerele respective imbracate in platband mealic, cat si colierele de metal de franarea osiei de structura de lemn a carutei, osie cu butuci de fonta ce se montau in butuci de lemn ce erau procurati din xxxx.
Butuci din lemn pentru roti in care se montau spite erau confectionati de un alt fierar, ce avea un fel de strung de lemn improvizat cu o roata mare actionata manual pentru a da viteza.
Satucul cat si multe comune satesti nu aveau curent electric, ci numai la oras, totul era pe lampa cu gaz, felinar; xxxxx pentru acces noaptea prin curte la vite oi etc., pivnita sau chiar cate o lumanare.