Sursa

Anca Dumitrescu

Desi poate parea simplist, exercitiul conjugarii unui verb poate fi un demers dificil pentru multi vorbitori de limba romana. Ramane memorabil episodul cu stimabilul Vanghelie si eforturile sale in ce priveste conjugarea verbului “a fi”, insa nu domnul primar al sectorului 5 este obiectul discutiilor noastre de astazi.

In limba romana, verbul “a trebui” are doua sensuri: „a avea nevoie” si „a fi necesar, obligatoriu”.

1. trebuie = a avea nevoie.

Pentru a realiza sensul „a avea nevoie”, verbul a trebui este precedat de un dativ (de obicei un pronume) si urmat de un subiect:

Dativ + verb + subiect.

Exemplu: Imi trebuie bani multi pentru a porni o afacere.

Pronumele in dativ tine locul unei persoane, iar subiectul este, de regula, numele unui obiect. Uneori poate fi si o fiinta:

Imi trebuie un caine bun, sa pazeasca curtea.
Am dat anunt la ziar ca imi trebuie o secretara.

De retinut:

• Pentru aceasta valoare, a trebui este perfect sinonim cu a avea nevoie de (ceva), cele doua putandu-se folosi nediferentiat.
• La indicativul prezent, forma trebuie ramane invariabila, indiferent daca subiectul este la singular sau plural.

Vom spune deci:

Imi trebuie un apartament mai confortabil.
Imi trebuie doua bilete la spectacol (= am nevoie de doua bilete la spectacol).

si NU:

*imi trebuiesc doua bilete la spectacol.

La formele de trecut sau de viitor, a trebui se acorda formal cu subiectul:

Mi-au trebuit doua zile sa-mi fac bagajul.
Imi vor trebui doua zile sa-mi fac bagajul.

2. Trebuie + sa = este necesar sa, este obligatoriu sa

Pentru a realiza sensul „este necesar sa, este obligatoriu sa”, verbul a trebui nu mai este precedat de un dativ, dar este obligatoriu urmat de o propozitie subiectiva introdusa prin “sa”:

Trebuie sa ajung la facultate la ora 9.

• Ei trebuie + sa.

Foarte frecvent, verbul a trebui este precedat de un subiect, care se raporteaza insa la predicatul subordonatei:

Ei trebuie sa plateasca o despagubire = Trebuie ca ei sa plateasca o despagubire.

!De retinut:

Ca si in cazul precedent, la prezent, verbul nu se acorda formal cu subiectul, dar la viitor sau la trecut, acordul este marcat:

Ei vor trebui sa plateasca o despagubire.
Ei au trebuit sa plateasca o despagubire.

3. Trebuie!

Verbul a trebui poate fi folosit uneori si absolut (vezi acest cuvant), in propozitii exclamative, fara a fi urmat de propozitia subiectiva introdusa prin sa, dar aceasta se subintelege. O asemenea exprimare apare de obicei in dialog:

- Ma gandesc sa ma duc sa-i cer iertare pentru cele intamplate.
- Trebuie! (= e necesar sa faci asta).

4. Cum trebuie.

Este o locutiune adverbiala folosita in limbajul familiar in conversatia curenta cu sensul „asa cum se cuvine, cum se cade, bine”:

Exemplu: El nu s-a purtat cum trebuie si acum e pedepsit.

5. Asa-ti trebuie!

Este o expresie cu circulatie in limbajul familiar, si are sensul „asa ti se cuvine, asa meriti” si se foloseste in dialog:

Exemplu:
- M-a batut mama.
- Asa-ti trebuie, daca n-ai fost cuminte!

Prostirea intenţionată a Americii
Si ma intreb…. numai pentru America?

Sursa

Hm! Ce să spui despre citit cînd toată lumea scrie? Ce să glosezi în marginea cititului cînd toată lumea – mă rog, o felie consistentă din umanitatea din preajmă – trăncănește? Ce să mai adaugi la arta cititului cînd scrisul și vorbitul – procedee mult mai lucrative și avînd șanse mari de recupera material timpul risipit – sunt la ordinea zilei? Desigur, în dezordinea lumii în care trăim. În univers. În lume. În România, mai intens parcă. Vorbitul și scrisul bat orice alt fel de comunicare. „Viorica, te iubesc!“, „OK, scrie-mi/fă-mi un proiect!“. „Gicule, ai vorbit cu Ciupitu pentru mașina de spălat?“, „Aoleu, am uitat, o să-i dau un SMS!“. Producerea de mesaje a devenit cea mai răspîndită formă de comunicare. Dă-mi un bip, dă-mi un semese, îți dau un email, un fax, mai știu eu ce. Și cititul?

Copiii învață mai întîi să scrie. Primele litere. A. M. Am și ma. Apare apoi mama. Cel puțin așa am apucat eu. Acum s-ar putea să fie altfel. Nu știu. Dar ce știu în mod cert, ca să nu lungim pelteaua – oare chiar știți ce este pelteua, dacă v-ți îndopat de mici doar cu MARS și SNICKERS? – legat de vorbit și de scris. Da, putem striga în gura mare, pentru cine vrea să audă și să simtă altfel, forța literelor care devin cuvinte.

CITITUL este mult mai important decît scrisul. CITITUL, cel puțin pentru mine, este mai important decît orice pe lumea asta. Dacă dispar cărțile – cum preconizează mahărul cel mai al lumii electronice, dar sper să se înșele, eu țin două degete încrucișate, să fie zbîrca ( știti cei zbîrca?, puneți mîna și găsiți pe google) – tot mai rămîne cîte ceva de citit. Vom citi, scris cu degetul pe nori „Marcela te iubesc!“, „Semnează și tu pentru Roșia Montană“ sau „Nu ne vindem țara!“ Vom apela la miliardele de cărți deja tipărite și care fac de multe ori ca viața noastră să devină suportabilă. Dincolo de praful care se adună prin bibliotecile fiecăruia. Citim fel de fel de cărți dintr-o anume bucurie de a ne bucura. Sau ca să nu pierdem această bucurie. Avem de ales. Că sunt mic și beau lăptic, că sunt pensionar voinic și nu am bani pentru un rom mic. Să zicem. Am improvizat.

M-aș bucura enorm dacă aș afla cumva că acest manifest pentru citit a fost apreciat, și acum cu mic cu mare toată lumea s-a pus pe citit. Nu se mai uită lumea la teve să vadă ce mai e prin Piața Universității, nu se mai joacă adolescenții de azi precum pionierii de ieri – la un știu care club se făcea caterincă de copiii de ieri cu cravate roșii la gît, hm, nu am gustat miștocăreala, copiii sunt copii, că trăiesc ei in capitalism sau comunism, etc. – cum ziceam, m-aș bucura să aflu că numărul de cititori de CĂRȚI a crescut cu 20% după aceste apel-manifest pentru citit. Căci cititul doar al SMS-urilor sau al reclamelor lumioase sau întunecoase ne oferă bucurii efemere. Mai cumpărăm eventual o rochie cu 75% reducere sau niște izmene – că tot e frig acum – flaușate 3 la 20 de lei în loc de 10 lei bucata. Mă rog, exemplele se pot multiplica. Dar să ții în mînă o carte, s-o întorci pe toate fețele, s-o răsfoiești alene citind pe sărite sau nelăsînd-o dn mînă pînă n-o termini, „Georgiana, treci la culcare. Ai citit destul?“, „Bine, mama, voiam doar să știu ce s-a întîmplat cu Ana Karenina și de s-a aruncat în fața trenului!“

Și tot așa. Puteți face singuri liste de lecturi preferate. Cărți. Autori. Avem la îndemînă fel de fel de bunătăți. Inclusiv benzi desenate sau audiobookuri. După care, personal, nu mă dau în vînt. Mă rog, este dreptul și plăcerea fiecăruia să opteze. Sigur că poate ne facem iluzii cu această poftă nesățioasă pentru citit. Sigur că se poate trăi, deseori foarte bine, și fără citit. (Încercăm să ne imaginăm o discuție despre ultimele lecturi dintre domnii Gigi Becali și Viorel Lis, că tot sunt ei mereu prezenți pe micile ecrane toată ziulica, de se sparie gîndul, vorba cronicarului…) Sigur că putem trăi foarte bine și fără scris. Dovadă, diverși cetățeni români care conduc mașini de zeci de mii de euro fără să știe să scrie sau să citească. Povestea asta e tare. Ar merita scrisă. Eventual și citită. Am mai și rîde nițel. Chestia cu rîsul e legată și de citit. Una e hihihihi, iar alta e hăhăhă? Ați priceput diferența? Dacă nu, o să mai citim cîte ceva și vom desluși și ce nu sare în ochi din prima.

Lectură plăcută vă dorim. Citiți orice, tot rămîneți cu ceva, dar citiți!

Bedros Horasangian pentru BookMag

Sursa — si valabil pe alte retele de socializare.

Pentru ca lumea virtuala a devenit noua normalitate, regulile de comportare in spatiul public
trebuie aplicate si in mediul online. AvocatNet.ro iti spune astazi ce ar fi bine sa nu faci pe Facebook. Niciodata.

Autor Ioana Vlad

Ce sa nu publici pe Facebook

Nu de putine ori angajatorii isi verifica viitorii salariati pe site-ul de socializare. Astfel ca e lesne de inteles ca trebuie sa iti protejezi imaginea. Prin urmare, evita sa publici fotografii cu tine in ipostaze compromitatoare si ai grija ce statusuri iti pui. Da, un status spune multe despre tine. Daca in real life mai ai o scuza in ce priveste prioritatea vorbitului inainte de a gandi cele spuse, nu poti da vina pe taste pentru ce mesaj transmiti prietenilor din reteaua Facebook. Nu vrei sa aduci injurii nimanui pentru ca ce e scris negru pe alb, acolo ramane.

Trebuie sa ai grija si la modul in care iti scrii gandurile. Respectarea regulilor esentiale trebuie sa fie esentiala. Din nou, portretul pe care ti-l construiesti in online face parte din brand-ul tau personal. Nu ti-ai dori sa fii “omis” de la un interviu pentru ca nu scrii corect.

De asemenea, acorda multa atentie link-urilor sau fotografiilor distribuite. Nu vrei sa fii identificat cu acestea, oricat de amuzante sau intrigante ti s-ar parea.

Cum sa ai grija de datele personale

Probabil stii deja ca nu este indicat sa ai o parola subreda. Mai mult decat atat, este recomandat sa iti schimbi parola cat de des se poate si sa nu bifezi optiunile de “memorare parola” pe alte calculatoare decat cel personal.

Si nu, nu vrei ca tot Internetul sa aiba acces la mail-ul tau personal si, mai ales, nu la numarul tau de telefon, desi esti invitat sa oferi aceste informatii. Asadar, incearca sa restrictionezi accesul la aceste campuri, astfel incat sa fie disponibile doar celor apropiati. Nu uita ca reteaua iti ofera posibilitatea de a ascunde publicului larg multe din informatiile cu caracter privat, inclusiv cea de a fi gasit de motoarele de cautare.

Relatia cu ceilalti “prieteni”

Nu te “imprieteni” cu oricine este, probabil, actualizarea sfatului dat de parinti cu “nu deschide usa strainilor”. Infrangeti dorinta de a fi popular si, in special, nu pune semnul echivalent intre prietenii din viata de zi cu zi si cei din mediul online. Cele doua entitati se intrepatrund si fuzioneaza, e adevarat. Insa, e mai bine sa delimitezi concret viata particulara de cea publica ca sa eviti surprizele de orice natura.

Totodata, pe principiul “nu orice zboara se mananca”, nu fa greseala sa crezi ca tot ceea ce spun ceilalti utilizatori este real. Verifica informatia publicata pe cat posibil si nu ezita sa faci rectificari unde este cazul.

Nu iti eticheta prietenii in fotografii nereusite. Nici tu nu ai vrea sa apari cu ochii rosii, cu parul ravasit sau in orice alte ipostaze compromitatoare.

Tine cont de faptul ca si talharii si-au updatat modul de actiune. Faptul ca nu stai prea mult pe-acasa poate fi o invitatie pentru hoti. Si, desigur, sa nu uitam de optiunea de “check in” care, in principiu, are acelasi efect.

Sursa

Regulile de buna purtare erau cele care, pe vremuri, pastrau bunul mers al societatii. Si, cel putin unele dintre ele credem ca ne-ar face si astazi viata mult mai usoara si placuta alaturi de cei din jur. Dintre regulile de mai jos, demult uitate, care crezi ca ar trebui respectata si astazi?

Biletele de multumire
Pe vremuri, cand cineva primea un cadou, trimitea cat de repede posibil un bilet de multumire persoanei de la care primise cadoul. Este pacat ca astazi oferitul de cadouri a devenit, in multe cazuri, o obligatie, iar biletul de multumire ar fi vazut ca extrem de penibil. Aminteste-ti insa o ocazie in care ai facut un cadou din inima. Cand te-ai tot gandit ce i-ar placea persoanei respective, ai alergat apoi in tot orasul sa-l gasesti si i l-ai oferit plin de fericire, pentru a primi in schimb doar un “Merci” sec. Cum te-ai simtit? De aceea, ar fi frumos ca fiecare dintre noi, dupa ce primeste un cadou, chiar daca ii este oferit personal si ii multumeasca persoanei atunci, iar a doua zi sa-i mai spuna inca o data cat de mult i-a placut. Nu spun sa-i trimiti neaparat un bilet. Insa un telefon poti sa-i dai. Va dura cinci minute, dar efectul va fi de neuitat.

Sa pleci la momentul potrivit
Se pare ca in ziua de astazi am uitat complet ce inseamna sa pleci cand trebuie de la o petrecere. Oamenii pleaca daca s-au plictisit, daca au baut prea mult, daca nu sunt suficient de beti, daca vor sa ajunga la alta petrecere, si tot asa. Nimanui nu-i prea pasa daca a stat prea mult, sau a stat prea putin, si cum se simte gazda.

In primul rand, pe vremuri, exista un oaspete de onoare, care era de obicei femeia cea mai in varsta. Era considerat extrem de nepoliticos sa pleci inaintea oaspetelui de onoare, iar odata ce acesta pleca, era un semn ca si tu ar trebui sa faci la fel. Faptul ca ne-am dezobisnuit de a avea acest concept al oaspetelui de onoare ne face sa ne fie greu sa ne dam seama cand sa plecam, pentru a nu ofensa in vreun fel gazda.

Sa ajungi la momentul potrivit
Pe vremuri, daca cineva intarzia insemna, pur si simplu, ca era prost crescut. Nu existau cele 15 minute academice, nici moda de a ajunge ultimul la o petrecere crezandu-te astfel important, nici chiar ideea ca fata sa intarzie la o intalnire pentru a-l pune pe baiat la respect. In majoritatea caselor, daca erai invitat la cina si intarziai 15 minute, ajungeai sa mananci singur in bucatarie inconjurat de servitori, avand voie sa te alaturi celorlalti doar cand invitatii politicosi (care ajunsesera la timp) terminasera de mancat si se retrageau la discutii. Gandeste-te daca tie iti place sa astepti. Putin probabil. Atunci nu te purta cu ceilalti cum tie nu ti-ar placea sa fii tratat.

Banii
In ziua de azi este la moda sa te lauzi cu cati bani ai. Ziarele sunt pline de articole despre asa zise vedete care se lauda cat au cheltuit pe o anumita geanta, cat de scump a fost cadoul pe care l-au primit sau cat au dat pe o masina.

Pe vremuri, un domn niciodata:
1. Nu imprumuta bani de la o doamna.
2. Nu imprumuta bani de la un barbat fara sa fie sigur ca la data promisa, si cat mai repede, ii poate da inapoi.
3. Nu discuta despre cati bani castiga.
4. Nu discuta despre bunurile pe care le detine si cat costa ele

Este iritant sa ii auzi pe toti, in stanga si in dreapta, laudandu-se cu cat au cheltuit intr-o vacanta sau cate haine de firma si-au cumparat. Asta si pentru ca genul acesta de persoane de obicei exagereaza. Dar, mai ales, pentru ca nu este un subiect demn de lauda ca arunci cu bani in toate partile si nu stii sa-i apreciezi. Toti stim care sunt preturile in magazine, asa ca atunci cand vedem un obiect stim daca a fost scump sau nu. Care este sensul sa spui cat ai dat pe el?

Source in english

Traducere

Daca esti ca mine, uneori sunt atat de ocupat încercând să recuperez, chiar stand, să iau conducerea pierzand perspectiva. Când lucrurile merg bine, eu sunt in varful lumii. Cu toate acestea, atunci când vine ghinionul sau văd lucruri la alţii realizari pe care as fi vrut  sa le pot face, ma trag in jos. In momente ca acestea, ma refer din nou la trei parabole din culturi diferite, care m-au ajutat sa ţină mai bine punctul meu de vedere.

Noroc sau ghinion? (A koan Zen)

Odata, demult, a fost un fermier bătrân care a lucrat culturile sale de mai mulţi ani. Într-o zi calul a fugit. Auzind vestea, vecinii lui a venit în vizită. “Ai ghinion”, au spus ei cu simpatie.

“Poate”, a răspuns agricultorul.

În dimineaţa următoare calul s-a întors, aducând cu el alti trei cai sălbatici. “Ce noroc mare!” au exclamat vecinii.

“Poate”, a răspuns bătrânul.

În ziua următoare, fiul său a încercat să calareasca unul din cai, a fost aruncat, şi şi-a rupt piciorul. Vecinii au venit din nou pentru a oferi simpatie pentru nenorocirea lui.

“Poate”, a răspuns agricultorul.

A doua zi după asta, oficialii militari a venit în sat sa ia tineri în armată. Văzând piciorul rupt al fiului, nu l-au mai luat. Vecinii au felicitat pe agricultor pe cat de bine s-au dovedit lucrurile.

“Poate”, a spus agricultorul …

Am considerat la aceasta parabolă este aceea că, în timp ce noi ar trebui să sărbătorim atunci când lucrurile merg bine, nu ar trebui sa fim dusi de val. În acelaşi timp, atunci când se întâmplă lucruri rele să nu ne pierdem calmul. Viaţa nu este numai o serie de suişuri şi coborâşuri, dar, de asemenea, unele “ghinioane”, se poat dovedi a fi “noroc bun”.

De exemplu, atunci când departamentul meu a fost concediat mulţi ani în urmă, am fost lovit destul de greu. Cu toate acestea, în cele din urmă, prin noua poziţie am ajuns la o mai bună recompensa personala şi financiara şi în cele din urmă, catre unde sunt astazi.

Aşa că am învăţat ca se plăteşte pentru a avea un sentiment de calm pe parcursul vietii cu bune şi rele. De asemenea, mi-am dat seama că viaţa nu este o colecţie de evenimente, dar pe care tot ceea ce facem este legat împreună; vietile noastre sunt o serie de zile interconectate.

Aş fi mai degrabă o testoasa fericita (Chineză)

Zhuang Zi a fost un filozof si strateg genial care a trăit în China antică. Abilităţile sale au fost multe şi mai mulţi domnitori au căutat serviciile sale. Unul dintre ei, regele Wei, a trimis curtenii săi la Zhuang Zi de a-l invita să vină la curteaWei şi să fie sesful consilier. Ei l-au găsit  pescuind pe malul râului.

Văzând situaţia sa săracă, au crezut că Zhuang Zi-ar sări la sansa pentru statutul şi recompensa. Cu toate acestea, atunci când i-au făcut propunerea lor, el a spus : “Odata, demult, a existat o broasca testoasa sacră, care a fost fericită trăindu-şi viaţa în noroi. Totuşi, pentru că ea era sacră, oamenii regeluiau găsit-o, au dus-o la Palatul Regal, au omorât-o şi au utilizat carapacea pentru a prevedea viitorul. Acum spuneti, dacă broasca testoasa ar prefera să renunţe la viaţa ei si să fie onorată la palat, sau ar fi mai degrabă sa fie în viaţă şi sa bucură de ea însaşi în noroi? ”

Curtenii a răspuns că, desigur, broasca testoasa ar fi mai fericită în noroi.

La care Zhuang Zi a răspuns, “Şi aşa ai raspunsul meu. Duceti-va acasă şi lasati-mă să fiu o broască ţestoasă fericită aici, în noroi.”

Lecţia pe care am luat-o din această parabolă este că suntem de multe ori vrajiti de avansare, faima, si rasplata. Şi suntem atât de sedusi de ea că noi trădăm cele mai preţioase resurse, timp, pentru a-l lua. Şi de multe ori, privind înapoi, suntem nemultumiti cu compromisul. Deci, înainte să iau cu mine mai mult, am încercat şi m-am gândi dacă aş fi mai fericit cu “faima” sau as fi preferat să mă distrez mai mult cu timpul meu “în noroi”.

Regele şi Pionul (în italiană)

Aceasta nu este o parabolă în sine, ci un proverb, scurt şi dulce, şi anume:

“La sfârşitul jocului, regele şi pion se duc înapoi în aceeaşi casetă.”

Pentru mine există două mesaje în această poveste. Una dintre ele este faptul că, deşi avem toate gradele diferite, în cele din urmă toţi suntem la fel. Prin urmare, n-ar trebui să profit de rang în detrimentul altuia, nici nu ar trebui să îmi permit să-mi fie luate avantajele sau intimidat de cineva mai mare de statură.

Alta lecţie  am tras din acest proverb este faptul că, în cele din urmă, toate realizările si rangurile noastre nu ar trebui să fie supraevaluate, deoarece, în cele din urmă, cu toţii ” ne întoarcem în aceeaşi casetă.”

Am gasit aceste parabole de ajutor pentru a naviga atât viaţa mea personală şi profesională. Sper că acestea va pot fi de folos, de asemenea.

Primit pe mail – de gandit 

Te-ai intrebat vreodata de’ce se schimba unii oameni asa de greu? Stiu ca ce faci e gresit, si totusi continui sa faci aceleasi lucruri, sa ai aceleasi comportamente deranjante, aceleasi atitudini dizarmonioase si daunatoare chiar pentru tine? N-am gasit nici un studiu care sa arate cat la suta dintre oameni stiu ca ceea ce fac e gresit si le dauneaza. Vor sa se schimbe, dar nu pun niciodata in prac­tica noile atitudini sau comportamente. Ceea ce stiu de la colegii mei psihoterapeuti este ca iti cam ia un drum lung (cel putin) pana constientizezi ce a gresit in comportamentul si atitudinile tale, si inca 2-3 luni pana poti sa pui in aplicare noul model de comportament. Adica in vreo 4 luni sunt sanse sa schimbi ceva in tine. Si termenul asta de 4 luni este pentru cazul fericit cand ai pe cineva care sa te traga de urechi si sa te ajute. Ajutorul poate fi un psihoterapeut, un pri­eten, un program de dezvoltare personala. Sau sotul / sotia / prietenul / prietena care nu te mai ­suporta… 

Din pacate asta-i realitatea. Mai devreme de 3 luni n-ai nici o sansa sa te schimbi. Se pare ca asta-i ritmul de schimbare al psihicului. Asta in cazul fericit in care ai constientizat ceva Iti cam o luna (cel putin ).  

Dragi soti/sotii, prieteni/prietene, cunoscuti sau constientizezi ce a gresit in com­necunoscuti. Sper ca vreti sa va schimbati in bine sau sa ajutati pe cineva s-o faca. Si sper va portamentul si atitudinile tale, si programati asteptarile de mai bine tinand cont de aceste termen: 3-4 luni. inca 2-3 luni pana poti sa pui in practica. Nu-ti face iluzii !
Poti sa-i repeti de acum cat de des vrei tu, se va schimba cam in 3-4 luni In cazurile fericite. Ce enervanta situatie…. 

de Ovidiu Brazdau psiholog 

Si as adauga eu – depinde si de ritmul personal, de motivatie, de rabdare, de perseverenta! Sint cazuri in care intr-o sedinta omul isi schimba comportamentul ! Aceste cazuri “miracol” au o explicatie foarte simpla : omul era pregatit deja de schimnare si nu ii mai trebuia decit un mic imbold. Insa daca persoana nu este inca pregatita, daca are multe lucruri de constientizat (ce sa schimbe, din ce motiv, unde sa mai lucreze cu sine) atunci schimbarea nu se face peste noapte. Ginditi-va ca unele ginduri disfunctionale s-au format in timp din copilarie …influentind si traseele nervoase….E ca si cum avem de-a face cu un drum batatorit…..un drum dureros insa foarte cunoscut creat in copilarie pe care tot pasim. E iluzoriu sa credem ca peste noapte putem da peste cap un intreg traseu disfunctional de a ne vedea pe noi insine, altii si viata si sa il inlocuim cu unul functional si de dorit pentru noi si altii. Mai intii e nevoie sa tot scoatem durerile din noi insine ca sa putem pune in loc seminte tinere hranitoare.
Deseori consilierea si psihoterapia – creeaza alt drum ne-cunoscut(si multi au teama de necunoscut – chiar daca se dovedeste a fi benefic) ….care e nevoie sa fie batatorit …in timp….Ex: Multe reclame spun : “supa minune te slabeste in 5 zile “…insa nu mai spun ca dupa vreo luna s-ar putea sa cintaresti mai mult….(corpul se apara….are nevoie de acel surplus. Asa e si cu psihicul. Simptomul are un rol in viata persoanei. A il da prea devreme la o parte si a pune peste el fard nu inseamna decit a masca ceva care mai devreme sau mai tirziu iar va irupe).
 

Cris A Lev 

37 de intrebari pe care sa ti le pui astazi
Ceri ajutorul partenerului si sfatul mentorilor, dar ti-ai pus vreodata tie insuti aceleasi intrebari? Iti prezentam 37 de intrebari care ar trebui sa scoata adevarul la iveala si sa te ajute.

1. Petreci timp sa iti dezvolti talentele?

2. Poti sa arati exact in calendar cand ai facut ceva prin care sa te dezvolti?

3. Ai curajul sa iti asumi intreaga responsabilitate pentru tot ceea ce crezi, simti sau faci, fara sa te autoblamezi?

4. Realizezi ca esti singurul care poate sa decida cum iti valorifici timpul?

5. Raspunzi la intrebarile de la un interviu de angajare intr-un mod memorabil sau dai raspunsuri comune?

6. Vezi oamenii asa cum sunt sau le distorsionezi imaginea in functie de prejudecatile pe care le ai?

7. Ai identificat si valorificat propria expertiza si ti-ai inventariat capacitatea de negociere?

8. Cum iti cresti sansele ca sa ajungi la succes?

9. Cum iti modelezi abilitatile de adaptare la piata?

10. Cum iti imbunatatesti credibilitatea?

11. Folosesti orice mijloc de pormovare online ca sa te angajezi mai repede (blog, retele profesionale etc.)?

12. Cum iti aranjezi ziua ca sa devii de neintrecut?

13. Cum detensionezi relatiile si imbunatatesti bunurile spirituale impartasite cu cei din jur?

14. Cum folosesti momentele din zi ca sa iti imbunatatesti rezultatele?

15. Cum poti deveni invincibil din punct de vedere psihologic?

16. Ce ai facut astazi ca sa devii mai valoros?

17. Cum poti sa eviti sa devii previzibil?

18. Cum iti lasi amprenta prin locurile prin care treci?

19. Cum percepe piata un candidat valoros din domeniul tau de activitate?

20. Cum te ajuta uitatul la televizor sa iti gasesti un loc de munca?

21. Cat timp ii trebuie pietei ca sa iti recunoasca valoarea si capacitatile si sa te premieze cu un job nou, intr-o afacere noua?

22. Cate sarcini convenabile faci ca sa te amagesti ca ai realizat ceva?

23. Cate dintre cererile tale pot fi reduse daca iti concentrezi energia sa prioritizezi si organizezi rutina care acum iti distrage atentia?

24. Cator persoane le-ai dat cartea ta de vizita astazi?

25. Cu cate persoane ai planuit sa te intalnesti astazi care sa iti imbunatateasca viata?

26. Cu cat timp te-ai angaja mai repede daca te-ai trezi cu o ora mai devreme in fiecare zi?

27. In ce fel ar fi diferita viata ta daca ai fi perceput ca un expert in domeniul tau?

28. Cum ti-ar placea sa arate ziua ta ideala peste 5 ani?

29. Ceea ce faci acum te determina sa iti atingi obiectivul numarul 1?

30. Ceea ce faci astazi te ajuta sa te angajezi mai repede?

31. Care sunt cele 3 activitati care iti umplu timpul si te fac sa te simti productiv?

32. Ce iti consuma timpul si nu iti aduce bani?

33. Ce ai facut azi si ar trebui sa faci mai putin maine?

34. Ce este singurul lucru pe care il poti face acum si care va avea cel mai mare impact asupra succesului tau de anul viitor?

35. Ce face sa fie unic felul tau de-a percepe lumea?

36. Ce activitati valoaroase ai indeplinit astazi?

37. Cine trebuie sa devii ca sa obtii jobul pe care il vrei?

Ia-ti timp ca sa raspunzi la fiecare dintre aceste intrebari, in mintea ta sau pe hartie. Apoi vei decide singur in ce fel trebuie sa actionezi!

Recomand sa cititi articolul si comentariile